D

Politicile contabile reprezintă principiile, bazele, convenţiile, regulile şi practicile specifice aplicate de o entitate la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare anuale.
În aplicarea Reglementărilor contabile prevăzute, entităţile trebuie să dezvolte politici contabile proprii care se aprobă de administratori. În cazul entităţilor care nu au administratori, politicile contabile se aprobă de persoanele care au obligaţia gestionării entităţii respective.
Setul politicilor și procedurilor contabile se cuprind într-un manual de lucru, denumit generic ”Manualul politicilor și procedurilor contabile”. Acest manual se aproba de organele de administrare și conducere și ulterior devine instrument absolut obligatoriu și util pentru fiecare societate, indiferent de dimensiunea acesteia.

Politicile contabile nu pot fi unitare sau standardizate deoarece ele trebuie să fie adaptate specificului activității entităților (industrie, construcții, comerț, agricultură etc). Totuși regulile și tratamentele contabile adoptate prin politicile contabile trebuie să fie cele prevăzute de reglementările contabile.
Manualul de politici contabile este un instrument de lucru extrem de util care constituie parte integrantă a situațiilor financiare anuale. În situațiile financiare anuale este prezentat.
un extras din politicile contabile astfelastfelîncat utilizatorii de informainformații ssăinințeleageleagăsemnificasemnificația
indicatorilor din bilanț contul de profit și pierdere și dupa caz situația modificărilor capitalului propriu și situația fluxurilor de trezorerie.
Concluzionând, politicile contabile servesc la îmbunătățirea performanței organizaționale în numeroase moduri.

Înțelegând beneficiile politicilor contabile, managementul poate proiecta și implementa politica contabilă în cadrul companiei pentru a îmbunătăți atatât calitatea cât și eficiența funcției de raportare financiară